Ana Blandiana

Opinia publica, presa în particular, ultimele alegeri locale unde s-au prezentat circa 20 % din alegatori arata o crescuta neîncredere a cetateanului în viata politica. Acest nou fapt, manifestat mai ales dupa alegerile generale din septembrie – octombrie 1992, afecteaza viata noastra în totalitate. Nu poate exista o reala democratie fara vointa cetateanului de a-si alege reprezentantii care sa-i apere interesele. Nu poti crea o putere politica responsabila daca celor care tradeaza asteptarile alegatorilor nu li se retrage sprijinul politic sau nu li se aplica, atunci când este cazul, sanctiunile justitiei.

Plecând de la necesitatea absoluta de a da o noua credibilitate vietii politice, ALIANTA CIVICA propune cetatenilor si fortelor politice un Cod de deontologie politica.

Aducând în dezbaterea publica urmatoarele principii, care depasesc elementara cerinta de respectare a democratiei, Alianta nu-si aroga o prioritate morala. Ea nu face decât sa aminteasca existenta unor reguli elementare care leaga între ei membrii societatii si care trebuie respectate pentru ca mecanismele politice sa poata functiona. Un astfel de cod se refera la contractul implicit dintre membrii unui partid care accepta sa militeze împreuna în numele aceluiasi proiect politic; între formatiuni care au stabilit între ele un protocol de colaborare; si, cel mai important, contractul dintre cetateni si candidatul ales prin votul lor, care are datoria sa-si respecte promisiunile.

Anii pe care îi traim vor determina nu numai viata noastra, ci si viata generatiilor viitoare. Evolutia tarii depinde de oamenii care, în aceste momente de schimbare, conduc în numele cetatenilor si al intereselor nationale. Noi toti suntem responsabili pentru reusita, sau esecul nostru, de a crea o elita politica aflata la înaltimea momentului istoric prin care trecem.

În acest sens, întelegem ca fiind principii generale urmatoarele:
1. Constituie o responsabilitate fata de cetateni sustinerea de catre formatiunile politice a respectului statutelor si a ierarhiei interne. În acest sens, este de dorit gasirea unor explicatii limpezi si convingatoare pentru polemicile interne, inerente unei formatiuni vii, ori schimbarile de programe si strategii, de asemenea firesti unei organizatii care se adapteaza. Dar lamuririle asupra acestor evolutii sunt indispensabile pastrarii legaturii dintre formatiuni si cetatean, costituind o datorie de fair play fata de alegator.

2. Este necesara asigurarea unei informatii prompte, cuprinzatoare privind candidatii pe care formatiunile politice le propun alegatorilor. Propunerea de candidaturi constituie una dintre prerogativele esentiale ale unei formatiuni politice. Dar nu este de acceptat solicitarea votului pentru candidati care nu spun nimic alegatorilor, ori refuzul de a da informatii privind competenta, caracterul, cariera politica ori alte motivatii care sa-i permita alegatorului sa opteze în cunostinta de cauza.

3. Se cere deschiderea unor anchete interne în situatia în care asupra unor membri cu functii de raspundere ai formatiunilor politice planeaza suspiciunea de a fi implicati, prin responsabilitatile lor, în actiuni de încalcare a drepturilor omului, de abuz sau de coruptie.

Este de asteptat luarea de pozitie publica si prompta, fata de rezultatele anchetei si retragerea suportului politic atunci când suspiciunile se confirma.

Consideram ca promovarea acestor principii va duce la un nou raport între populatie si formatiunile politice, indispensabil pentru a da o sansa democratiei în România.

Bucuresti, 13 octombrie 1993