Ana Blandiana
„Ați văzut vreodată ochii unui copil bolnav? Gravitatea, tristețea, nemărginita uimire în fața durerii care se citește acolo? Asta este ceea ce am vrut întotdeauna să exprim în poezie.”
„Am visat întotdeauna un text cu mai multe nivele, perfect inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală pictați cu peisaje în care, din anumite unghiuri, se descoperă figuri de sfinți.”
„Se vorbește atât de mult, încât rostul poeziei a devenit acela de a restabili tăcerea.”
„Poezia nu trebuie să strălucească, trebuie să lumineze.”
Ultimele apariții
Mai-mult-ca-trecutul
Mai-mult-ca-trecutul Jurnal, 31 august 1988–12 decembrie 1989 Humanitas 2023 Nimeni nu mai are încredere în nimeni, nimeni nu mai este alături de nimeni, o asociere este o utopie, un gest de sprijin al cuiva sau a ceva, aproape de neimaginat. Suntem singuri, cu desăvârșire singuri, nu doar în istorie, ca popor, ci și în […]
Variazioni su un tema dato
Variazioni su un tema dato traducere în limba italiană Bruno Mazzoni Donzelli editore 2023
Falso trattato di manipolazione
trad. Mauro Barindi Elliot Edizione 2023
20 Szep Vers
traducere în limba maghiară Raduly Janos Marosvasarhely 2022